Ombladon feat Nimeni Altu – Made in România

Nimeni Altu’.
Aproape 2007.
Dacă bagi muncă zi după zi n-o să ai timp nici de copii,
Zi dacă știi atunci, cum o să-i educi, cum o să fii,
lângă ei când le va fi greu, când tu lipsești mereu,
Și-o să te plângi că fiul tău ajunge derbedeu..
Servește alcool la bloc și trage fum după foc,
Stai că nu știi tot când toți îl știu de mic de vagabond.
Iar tu nu știi în ce clasă e. La B, la C sau la D.
Tre’ să recunoști că omu’ că nu-i cunoști problemele.
Vii obosit acasă, faci duș, nevasta se uită îngrijorată,
La apometre, să vadă cât o să vină apa caldă.
Înseamnă că trăiești în România, e o treabă ciudată.
Și nimeni n-o să poată să înțeleagă prea bine vreodată.
Aici o ducem rău iar tu te uiți la drumul tău.
Și îți dai seama că ai luat-o greșit, deci e nașpa, zau.
Ai niște ani în spate, trecut printre toate, din păcate ai puține răsplăte, lași fapte neterminate.
Și te apasă.
Când te uiți să vezi ce-ai pus în plasă.
Sau numeri câte rate dai pentru ce ai luat în casă.
Pui sticle pe masă, dar n-o să poți să scapi niciodată de gândul că ai lăsat o listă întreagă pe altădată, sa.
Stai la bloc, nu ți-e comod, simți că n-ai loc,
Ca un claustrofob stresat că n-ai mai avansat deloc.
Îți vine să dai foc la tot și să pleci, e prea urât,
Dar nicio cale nu te poate duce înapoi în trecut.
Refren X2.
Nimeni altu’.
Ce faci când vezi că viața ta nu chiar e așa cum credeai și realizezi că ai prea puține din tot ce îți doreai. Îți amintești ce visai, prin ce-ai trecut, tot ce-a fost..
Ombladon.
Fă ce-i de făcut acum cât timp mai are rost..
Ombladon.
Sărăcia îți intră în casă din ce în ce mai des,
Și te surprinde visând la 2 tarfe în latex.
Pune mâna și muncește, spun cei ce te privesc,
Îi urăști pentru asta, d-asta n-ai niciun complex.
Cu frigiderul gol, te hrănești cu vise,
Creează dependență, însă nu sunt interzise.
Prietenii te vor, mort te vor dușmanii, părinții te vor plecat, femeile îți vor banii.
Respins de societate, în noapte cu băieții,
C-o bere și c-un joint o arzi fără pretenții.
Cu o mașină ruptă-n două, în care când plouă, îți plouă, te doare-n p*la, e normal. Nu-i nouă.
Nu pui preț pe țoale, doar stai,
Și nu dai 2 bani pe nimic, pentru că nu-i ai.
E banal ce-am spus, uită total.
Dar ține capul sus, ești doar un roman normal.
Refren X2.
Ombladon.
yo.
Așa cum dealerul împarte în stânga, în dreapta grame,
Așa împarte viața în stânga și în dreapta palme.
Ai grijă, viața te-ncinge, te-nfrânge, te-nvinge tot ea,
La capătul zilelor la cap crucea ți-o înfige și-ți ia speranța de a fi fericit.
De-aia mă simt prins în război ca un soldat din Kuweit.
Ridic privirea rea, văd lumina, dispare feeric,
Sunt ca un bumerang care se întoarce în întuneric, veșnic.
Înconjurat de prieteni falși, oameni de nimic,
De tarfe de s*x opus, cu chip angelic și zic.
V-aș face mult rău, v-aș f*te în gură pe toți,
V-aș arunca morți în pădure îmbrăcați în camuflaj.
Curaj am, n-am slujbă, am drujbă, fugiți ba!
Jumătatea mea e o c***ă deci am s-o pun să respire cu capul în pungă. Hhhaaa!
N-am nevoie de voi, nici voi de mine și poate.
Va f*t în gură pe toți, toți, toți! Tot trec peste toate.