Yo. Ai grijă să n-ai griji, toate vin, toate trec
Aici dacă ești stângaci n-ai niciun drept
Și o cursă dacă crezi că viața-i chin
Defapt e un curs, da nu te da în bărci ca Patzaichin
Ești copac, vei fi citit din scoarță în scoarță
Îngrijește-ți coperta, se joacă cu cărțile pe față
Mai ales că nu ai farmec ca vrăjitoarele
Sau, ești petardă ca pocnitoarele
Cu capu’ gol, chiar și cu șapcă, fii atent
În ziua de azi e noapte, panică dacă o să calci pe bec
Ia sfaturile de bune să-ți dea refresh
Și ai încredere, îs atât de zgârcit încât nu dau greș
Amețit, martor la crima lu’ Ovidiu,
Nu toți vor binele copilului tău când veghează profitul
Ramâi în căutare, studiază semnele
Ai răbdare, toate-s la timpul lor, ca verbele
Refren:
Ai venit și nu te întreb dacă ai ajuns
Vorbesc de afaceri, de bani, ia zi, te-ai ajuns?
Ai minte, dacă ai minte, că ai e stare naturală
N-apela la bunul simț, e plecat din țară.
Ai venit și nu te întreb dacă ai ajuns
Vorbesc de afaceri, de bani, ia zi, te-ai ajuns?
Ai minte, dacă ai minte, că ai e stare naturală
N-apela la bunul simț, e plecat din țară.
În școala vieții stai în banca ta, atent la prelegere
Aici mass-media n-are la purtare media de trecere
Prin blocurile de veci am… în trecere
Și apa caldă încă e motiv de petrecere
Fii vigilent cu legile, culege-le, fă culegere
A cunoaște e armă bună, studiază-le, înțelege-le
Ce rece e acest moment de reculegere
Când ne mint ca pe Ceaușescu foștii membrii PCR
Ține de tine, de alegere
Nu-ți vinde familia străinilor ca BNR cu BCR
Dacă nu-i taie capul, rezolvăm cu 2-3 secere
Și alte arme, dacă se cere
Nu răspunde la greșeli, dacă nu vrei, dă ocupat
Da’ e important să le accepți ca stare de fapt.
E ca un butic real, fără complexe comerciale
Plătești pentru ele și primești restul vieții tale.
Refren:
Ai venit și nu te întreb dacă ai ajuns
Vorbesc de afaceri, de bani, ia zi, te-ai ajuns?
Ai minte, dacă ai minte, că ai e stare naturală
N-apela la bunul simț, e plecat din țară.
Ai venit și nu te întreb dacă ai ajuns
Vorbesc de afaceri, de bani, ia zi, te-ai ajuns?
Ai minte, dacă ai minte, că ai e stare naturală
N-apela la bunul simț, e plecat din țară.
Sensul versurilor
Piesa oferă o perspectivă critică asupra vieții și a societății românești, subliniind importanța vigilenței, a educației și a valorilor personale într-o lume plină de provocări și ipocrizie. Refrenul pune accent pe importanța succesului financiar, dar și pe lipsa de bun simț și moralitate din societate.