Strofa 1:
Din câte tipe erau, eu am ales să fiu cu tine
Ți-am promis de la-nceput că nu-ți promit, ci demonstrez, fiindcă paharele sunt pline
De-atâtea ori am demonstrat vrând să te țin lângă mine
Ai vrut singură să pleci și am ajuns în final două inimi clandestine
Dacă-ntr-o zi te întorci, o să mă găsești aici, sunt sigur
Absența ta mă-nfioară, mă face să mă simt singur
Nu dau doi bani pe niciuna,
Altele să-mi piardă urma
Tu să te-ntorci înapoi, că deja se îngroașă gluma
Am în față doza, scrumiera plină, țigara
Îmi apari în somn, simt că mă sting, să înceapă rafala
Casa-i goală, patu-i mare de când ai ales să pleci
Inima aleargă spre tine, are 150
Dorința de-a nu claca a plecat odată cu tine
Versul ăsta-l scriu din unghiul în care te uitai la mine
Când te-am cunoscut, mi-ai zis că ești instabilă emoțional
Nu-mi pare rău de nimic, te vreau până la final
Nu îmi spune că mi-am irosit timpul, nu te gândi
Când fumez și citesc mesajele noastre zi de zi
Iau la pas asfaltul noaptea, că în casă e pustiu
lipsa prezenței tale mă ține treaz până târziu
Uneori te-aud prin vis, doar să te strig când mă trezesc
Iar când nu primesc răspuns, mă întreb dacă-nebunesc
Ascult mesajele tale vocale noapte de noapte
Iar pozele cu noi doi încă le mai țin salvate
Închei piesa asta aici, că doare încă te aștept
Nu plec nicăieri fără tine, nu am ce să mai pierd.
Refren:
Am inima, mă-mbrac în negru decor
Ies pe stradă doar să te văd fiindcă nu mai pot de dor
Umbra ta nu îmi dă pace, se plimbă prin mintea mea
Ți-am zis că nu renunț la noi doi orice s-ar întâmpla
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul unui bărbat după o despărțire. El își amintește de momentele frumoase petrecute împreună și își exprimă dorința ca fosta iubită să se întoarcă, mărturisind că nu poate trece peste pierderea ei.