Ultimul cântec îl irosesc pentru tine.
Licărirea sură
în drumul meu propriu
mai mult decât o șoaptă
încă o mișcare bruscă a inimii mele
și eu știu, știu voi avea să-i văd cum dispar.
Doar ducem la capăt ziua de azi
renunță la drumul tău și lasă-mă, nu astăzi
e prea multă vină de plătit
scârbă în soare
îndrăznește să-mi spui că mă iubești
dar tu mă stăpâneai în tristețe și țipai că vrei ca eu să mor
dragule tu știi, tu știi că nu te-aș răni în acest mod
ești atât de frumos în durerea ta
renunț la drumul meu și pot fi orice
îmi voi face un propriu drum
fără ura ta inconștientă
deci fugi, fugi, fugi
și urăște-mă dacă te face să te simți bine
nu mai pot să aud țipetele tale
m-ai mințit
dar sunt mai matură acum
și nu sunt o târfă, puiule
cere-mi răspunsul
nu deranja trântirea ușilor
am găsit drumul dincolo
și
și nu mă vei mai răni încă o dată
Sensul versurilor
Piesa descrie o despărțire dureroasă, marcată de resentimente și amintiri amare. Protagonista își exprimă dorința de a se elibera de influența negativă a partenerului și de a-și găsi propriul drum, depășind durerea și dezamăgirea.