E dragostea mea, e Roxana mea
Alinarea mea, fericirea mea
Ce mult o iubesc și ce mult o doresc
Fără ea o clipă io nu mai trăiesc (bis).
Tu mă iubești, eu te iubesc
Și fără tine nu trăiesc
Roxana mea, fericirea mea
Cu viața mea nu știu ce-ar fi
Pe tine de nu te-aș iubi
Noapte de noapte
Și zi după zi (bis).
Eu trec și prin apă și trec și prin foc
Și mă duc la munte, mă duc la Brașov
La femeia mea, la Roxana mea
Ea e viața mea, fericirea mea (bis).
Tu mă iubești, eu te iubesc
Și fără tine nu trăiesc
Roxana mea, fericirea mea
Cu viața mea nu știu ce-ar fi
Pe tine de nu te-aș iubi
Noapte de noapte
Și zi după zi (bis).
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dragostea profundă și devotamentul față de Roxana. Naratorul își declară afecțiunea necondiționată și dependența emoțională de persoana iubită, subliniind că Roxana este sursa lui de fericire și sens în viață.