Diminețile senine îți aduc speranță în viață
Liniște în suflet și pace în casă
Și parcă speranțele noastre-s blocate în gheață
Dar sunt efectul de seră ce sentimentele-s gheață
Vântul de seară ce răcorește pe față
În periferii de orașe pline de viață
Arse de soare, roase de gheață, lovite de gloanțe
Strânse cu ușa și înjunghiate în coaste
Dincolo de toate rămân speranțele noastre
Ce se întind ca niște flori spre zări albastre
Invadăm cerul cu gândurile noastre
Și dacă nu sunt frumoase, analizate de legile voastre
Eu îmi ud floarea în fiecare seară
Că am auzit că iubirea e singura fericire reală
Și dacă nu crește aici, iau trenul din prima gară
Și plec să cutreier lumea pentru o floare rară.
Refren:
Spune-mi cum e să vezi o floare cum se ofilește.
În ochii tăi, spune-mi cum e?
Te lasă rece, dar timpul trece
Și într-un final vei înțelege tot ce se petrece. x2
Din toate florile din lume doar pe tine te-am ales
Și-am fost nebun și mi-am dorit doar pentru mine să te cresc
Și te-am văzut cum ai crescut, că te-am udat cu mâna mea
Mă linișteam când te priveam, de fapt priveam pe viața mea
Credeam că tu ești viața mea și n-am văzut un câmp de flori
Că te priveam numai pe tine, parcă aveai alte culori
Te-am băgat boboc în nori, te-am făcut cea mai frumoasă
Erai cu mine peste tot că n-am cum să te las acasă
Nu ți-am rupt nicio petală, te-am ferit de frig și ploi
Și-am fost atent să nu-ți intre rădăcinile-n noroi
Am dus războiul în doi, n-am cedat dar după doi
Au urmat doi ani mai grei și te credeam mai nou trifoi
Apoi încet încet au început să-ți crească ghimpi
Pe tulpina ta fragilă și-ai ales tu să te schimbi
M-a durut și-am început să dau ocol la florării
Am cumpărat și alte flori dar alta n-am putut iubi
Și-acum ești carnivoră iar eu scriu de departe
Că n-ai mai vrut să știi nimic de viața mea și poate
Pot să zâmbesc, să trăiesc și fără tine
Că parfumul tău n-a vrut să prindă viață ca în filme
N-ai vrut iubire, n-ai avut respect
Îți vorbeam de sărăcie pentru că asta trag în piept
Dar nu-i nicio problemă, viața merge mai departe
Și-ai să vezi cât de departe pot s-ajung târâș pe coate
Te-am făcut să plângi când ți-am dat pentru că meriți
Acum te fac să plângi din nou pentru că nu mai meriți.
Refren:
Spune-mi cum e să vezi o floare cum se ofilește.
În ochii tăi, spune-mi cum e?
Te lasă rece, dar timpul trece
Și într-un final vei înțelege tot ce se petrece. x2
Sensul versurilor
Piesa descrie dezamăgirea profundă resimțită în urma unei relații în care iubirea s-a transformat în indiferență și respingere. Metafora florii, inițial îngrijită și iubită, care se transformă într-o plantă carnivoră, ilustrează evoluția negativă a relației și durerea provocată de pierderea iubirii.
