Mergi înainte, uită-te înapoi
Fă primul pas spre al tău popas
Primejdia e pe aproape
A ultimului bun rămas.
O voce în depărtare se aude,
Chipul unei fete ce surâde,
Sughițul în depărtare ce sughiță
Și lumina soarelui ce luminează
Strălucește..
Prea mult mă înnebunește,
Nu vreau să mă trezesc pe lângă un lac
Cu mâna într-o parte crezând c-am căzut pe un copac
Rănit la inima dreaptă
Pardon la inima stângă, căci acolo am căzut
Mă doare. Aștept o ultimă suflare
Un ultim minut
Să simt că n-am să te uit..
Promit că sunt al tău bun prieten
Rămas alături de inima ta
Ca într-o vrajă
Din calea Lactee.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea unei despărțiri și regretul față de o iubire pierdută. Naratorul își amintește de momentele frumoase și promite să nu uite persoana iubită, simțindu-se prins într-o vrajă a amintirilor.