Citește-ne genele, dezechilibru’ germene din entități gemene
ce-ncep să semene temere-n genere,
legendele rele ce-și cer templele perene în eternele gemete,
cu blesteme deci teme-te de tente demente,
când răsare atacu, că-s tare dat dracu,
cu nepăsare-ți crap capu, vlăstare cad acum,
lăsând sfere sterpe, n-aud strada când cere jertfe,
după scâncete-ncepe să le zboare sânge din cefe,
ai crâncene cete, secte cu sete de secete
am sceptre septice între cele zece degete,
cel mai rece rege ce trece de lege
ce cere tăcere în cer prin cerebel,
vede plăcere în fier, fost preot din cler, storc durere în zer și otravă
învârt globu’n cerc și-l înec în ger și lavă,
așa că cine sapă cui groapa?
rime crapă, n-au știut că asta nu-i joacă
Sensul versurilor
Piesa descrie o sete de răzbunare și violență, folosind un limbaj macabru și metafore întunecate. Naratorul se prezintă ca o forță distructivă, stăpânind asupra celorlalți prin teroare și suferință.