Și când ai plecat ai zis că o să fie bine
Eu am rămas și voi mai avea grijă de tine
Dar tu ai plecat, și ai lăsat zilele senine
Ai preferat două vorbe și două, trei amine.
Te-am cunoscut pe întâi, erai frumoasă foc
Și n-am crezut că voi prinde și eu în inima ta și eu un loc
M-am atașat de tine când chiar nu trebuia
Tu te jucai cu inima mea și o răneai când nu voia
Ți-am fost alături mereu când îți era cel mai greu
Dar tu m-ai făcut să te văd ca pe un trofeu
Pe care nu-l voi avea niciodată oricât mi-aș dori
Pe care nu-l voi câștiga niciodată chit că nu m-aș opri
Să încerc să te doresc din ce în ce mai mult
Să te vreau lângă mine oricând fără să îi ascult
Pe cei ce-mi ziceau că nu ești deloc de mine
Pe cei ce credeam că vor să mă îndepărteze de tine
Acum ți-ai găsit pe altu la fel de prost ca tine
Te pupă-n p***a și vă lăudați că vă merge bine
Sunteți cuplul perfect, Romeo și Julieta
El capacu’ de WC, iar tu toaleta.
Dar tu ai plecat și ai lăsat zilele cu soare
Ai preferat două vorbe și niște cuvinte amare
Știi bine că țin enorm de mult la tine
Dar aici nu vine vorba doar de mine
Voiam să te iubesc o viață, o viață ai vrut să dispar
Să nu mai fiu lângă tine când totul era neclar
Eu îți voiam binele și ți-l vreau chiar și acum
Dar tu ți-o arzi aiurea cu oricine îți apare-n drum
Unde-s zilele senine când ne iubeam amândoi
Când ne țineam în brațe sub omătii grei și moi
Indiferent de ploaie sau că venea furtuna
Eu te strângeam în brațe pan’ îmi amorțea mâna
Te iubesc mult, știi asta, și o adori în prostie
Tu doamna, iar eu prostul cu o inimă pustie
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și dezamăgirea unui bărbat după o despărțire. El își amintește de momentele frumoase, dar și de trădarea și indiferența fostei iubite, care l-a părăsit pentru altcineva.