De la om la om.
E timpu-nnebunit, zboară-nnapoi
Și trece aiurit pe lângă noi
Și-n zborul lui de zmeu, oricum ai da,
Perpetuăm mereu anapoda.
Venim de ieri în azi, din azi în mâini
Și iar suntem lăsați pe alte mâini,
Pășim necontenit către noroc
Și batem amorțit pasul pe loc.
REFREN:
Dar de la om la om diferă ce a înțeles,
Dintr-o eră-n altă eră am purces.
Ce-a fost și ce n-a fost – n-avem habar
Și ce mai are rost un calendar,
Trec luni și săptămâini încotrova,
Trăim de azi pe mâini carecumva
Total debusolați, fără stăpâni
Și iar manipulați de alte mâini,
Își râd mereu de noi marii sforari,
Ne au de țărănoi și opincari.
REFREN:
Dar de la om la om diferă care și ce-a prins,
Dintr-o eră-n altă eră ne-am prelins.
E timpu-nnebunit, zboară-nnapoi
Și trece aiurit pe lângă noi,
Privim în urma lui fără-a clipi,
Se pare că nici nu-i verbul a fi.
Vâslim printre erori fără stăpâni
Și trași mereu pe sfori de alte mâini,
Nici un învățământ nu ne-a trezit
Din somnul de mormânt, lin și tihnit.
REFREN:
Dar de la caz la caz, să vezi, păcat că sensul e ascuns,
Dintr-o eră am plecat da-n alta n-am ajuns.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii timpului și a modului în care percepția și înțelegerea diferă de la o persoană la alta. Subliniază sentimentul de manipulare și pierdere a sensului într-o lume în continuă schimbare, unde trecutul și viitorul se amestecă.