Pavel Stratan – Eu Beau

Eu beau puțin câte puțin
Pân’ capu’ meu,
Pe umeri nu mai pot să-l țin
Și am să beau
Atâta pân’ când am să aflu cine
Poate să-mi spuie
Cât să beau să-mi fie numai bine.
Atâta pân’ când am să aflu cine
Poate să-mi spuie
Cât să beau să-mi fie numai bine.
Când dau încet să mă îndrept,
Genunchii cad pe lângă piept.
Eu n-am știut că dacă ești beat
Te faci deodată acrobat.
Să șadă toți cum eu am șezut,
Să vadă toți și eu am văzut,
Să-și ungă toți cum eu mi-am uns
Cu grijă gâtu’ îndeajuns.
Mă țin de tot ce stă în bar,
Da’ cel mai tare de pahar.
Eu încă nimeresc să torn,
Cu toate că aproape dorm;
Da’ dacă nu dorm înseamnă
Că-s treaz și-afară încă-i azi.
Eu pot să mă țin și-ntr-un picior
Cu-o mână, dacă-s pe ulcior.
Da’ eu mai beau,
Beau puțin câte puțin
Pân’ capu’ meu,
Pe umeri nu mai pot să-l țin
Și am să beau
Atâta pân’ când am să aflu cine,
Poate să-mi spuie
Cât să beau să-mi fie numai bine.
Ce interesant se uită toți
La mine cum eu mă-nvaț
Cu mâna dreaptă să mă-ndrept
Spre buzunaru’ de la piept.
Îi drept că dacă beau,
Mai des mă trage să fumez,
Fumez și iară, după ce fumez,
Încep să beau mai des.
Eu nu știu unde mai încape
Atâta votcă și lichior
Și nu știu toți de ce se uită
De parc-aș bea de banii lor?
Da’ eu mă fac că nu fac ‘nica
Și nici nu știu că ei mă știu,
Da’ eu când am să fiu ca dânșii
Eu tot ca dânșii am să fiu.
Da’ amu’ mai beau..
Beau beau puțin câte puțin
Pân’ capu’ meu,
Pe umeri nu mai pot să-l țin
Și am să beau
Atâta pân’ când am să aflu cine
Poate să-mi spuie
Cât să beau să-mi fie numai bine.
Eu nu știu bine pentru alții
Ce înseamnă, da’ eu știu,
Când beau ce vreau, mănânc ce vreau,
Mă culc cu cine vreau și-s viu.
Și dacă îmi spune cineva,
Cum ar putea să-mi fie mai bine
Mă las de toate, mă duc acolo,
Mă-ntorc înapoi, mă iau și pe mine.
Da’ eu mai stau, acolo
Unde unde-mi pică ca să șed,
Unde mă uit și nu văd ni’că,
Da’ pe mine toți mă văd,
Cum beau puțin, da’ des și mai ales
Din ‘cela care-am vrut.
Și dacă am uitat să mă uit
Ce beau încep de la-nceput.
Da’ eu mai beau..