Ochii tăi mă poartă unde vor doar ei
Mă-nalță printre vise, povești nescrise
Printre amintiri
Vocea ta mă poartă unde vrea doar ea
Mă duce lângă tine să uit de mine
Când te strâng la piept.
Port în suflet un mister
N-am să mai plâng
Și-am să renunț să sper
C-am să te uit vreodat’
Oare cine-i vinovat.
Nu mai știu dacă trăiesc
Și dacă da, tot pe tine te iubesc
Și-am să renunț la tot
Fără tine nu mai pot.
Ochii tăi mă poartă unde vor doar ei
Mă-nalță printre vise, povești nescrise
Printre amintiri
Vocea ta mă poartă unde vrea doar ea
Mă duce lângă tine să uit de mine
Când te strâng la piept.
Nici un vis nu mi-e de-ajuns
Să mi te-aducă aici
Încă o secundă-n plus
Să pot să-ți spun ce simt
Dar visele mele, doar mint..
Te-aștept în cerul cel dintâi
Să nu mă uiti
Să nu spui nimănui că pot să zbor mai sus
Unde tristețea n-a ajuns.
Ochii tăi mă poartă unde vor doar ei
Mă-nalță printre vise, povești nescrise
Printre amintiri
Vocea ta mă poartă unde vrea doar ea
Mă duce lângă tine să uit de mine
Când te strâng la piept.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și dependența față de o persoană iubită. Naratorul se simte pierdut fără această persoană, trăind în amintiri și vise, incapabil să uite sau să renunțe la sentimentele sale.