Adriana Ochișanu – Iară-i horă-n satul meu.
Iară-i horă-n satul meu.
Merge lumea, merg și eu.
Mi-am pus cămașă cu flori,
Mi-am luat ciuboțele noi.
În păr busuioc, să-mi poarte noroc,
Basmaua-i cu flori, obraji roșiori.
Cămășuța-i patru iță, cușută de-a me mânuță,
Și-n picioare ciuboțele, să bat pământul cu ele.
M-o făcut mama frumoasă,
Urâtele-s mânioase.
M-o făcut mamuca mândră,
Cele hâde mor de ciudă.
Câte dupășesc, toți mă grăiesc
Eu merg legănat, în ciudă li fac.
Urâtele satului, stau în dosul hornului,
Și pândesc după flăcăi, poate or juca cu ei.
Joc în horă și nu-mi pasă
Eu știu că-s fată frumoasă
La flăcăi eu nu pândesc
Ei pe mine mă păzesc
Hora am s-o joc, cu toți la un loc,
Știu jocul juca, mândră-s ca floarea.
Am să joc hora așa cu tot satu-alăturea
Că-s frumoasa satului, alta-șa ca mine nu-i.
Am să joc hora așa cu tot satu-alăturea
Că-s frumoasa satului, alta-șa ca mine nu-i, măăăi.
Sensul versurilor
Piesa descrie bucuria de a participa la hora satului și mândria de a fi frumoasă. Este un cântec despre tradiție, comunitate și încredere în sine.