Cuvintele omoară tot ce e frumos
Și mi-aș dori să afli într-o zi
Cum e acolo jos, e amuzant,
Am realizat că nu te cunosc
Când ai plecat cu capul sus
Și mi-ai întors lumea pe dos.
Cuvintele omoară tot ce e frumos
Și mi-aș dori să afli într-o zi
Cum e acolo jos, e amuzant,
Am realizat că nu te cunosc
Când ai plecat cu capul sus
Și mi-ai întors lumea pe dos.
Am așteptat mult să prind să te cuprind să te simt.
Și nu-nțeleg de ce ochii tăi acum mă mint, cumplit.
Când te vedeam la fereastră mă-ndrăgosteam mereu subit, convins
Că acolo sus cineva mă iubește.. tâmpit
Veneam prin frig spre tine,
Închis în mine cu inima deschisă
Și-acum găsesc relația noastră deschisă.. închisă
Bunătatea mea a dispărut
Și te percep ca oricare alta p***ă
Acum, când flacăra noastră aprinsă-i.. stinsă
Ce-a fost a fost sunt fostu
Te știu pe de rost ca prostu’
Ca prostu am dat totul,
Totu-i pe dos, anost al nostru-i viitorul
Asta ciudat nici acum nu cred că-i adevărat
Cum ai rămas stână pe loc iar eu satana am plecat
Ochii-n tavan, palmele reci în vis te simt aproape
Te strâng în brațe strâns, parcă te apăr de gloanțe
Lacrimi nu curg sperând s-auzi spunând în gând,
Că mai bine îmi băgai o mână-n gât și dădeai cu mine de pământ
Cuvintele omoară tot ce e frumos
Și mi-aș dori să afli într-o zi
Cum e acolo jos, e amuzant,
Am realizat că nu te cunosc
Când ai plecat cu capul sus
Și mi-ai întors lumea pe dos
Adu-ți aminte că inima minte, dincolo de cuvinte.
Ține minte că inima minte, dincolo de cuvinte.
Adu-ți aminte că inima minte, dincolo de cuvinte.
Ține minte că inima minte, dincolo de cuvinte.
Ochii tăi spuneau ceva ce nu vedeam,
Credeam că e un test și mă simțeam iubit
Când mi-am dat seama că cerșesc.
Îmi plăcea că-ți plăcea cum te priveam cum te f***am
Pereții dispăreau și rămâneam noi doi pierduți în van.
Când te vedeam zâmbeam și mă simțeam dorit,
Și îmi spuneam „Stai liniștit nu te speria, ești fericit un timp”.
Ți-am dat gândurile mele bune și-n gând ți-am spus pe nume
Că atunci când râdeam la aceleași glume.
Aș vrea să știu, nu-mi spune că poate
Am fost o curiozitate nu mai sunt o noutate
Am devenit nedorit, nu mi-am dat seama că mă mint
Dacă n-ai ce vrei când ai nevoie ești sărac lipit
Te-am lăsat să mă descoperi, tu te-ai obișnuit
Când am redevenit uman.. nu te-am mai găsit!
Îți mulțumesc că m-ai primit și pentru timpul oferit
Știam că pleci îți mulțumesc că m-ai trezit!.
Cuvintele omoară tot ce e frumos
Și mi-aș dori să afli într-o zi
Cum e acolo jos, e amuzant,
Am realizat că nu te cunosc
Când ai plecat cu capul sus
Și mi-ai întors lumea pe dos
Adu-ți aminte că inima minte, dincolo de cuvinte.
Ține minte că inima minte, dincolo de cuvinte.
Adu-ți aminte că inima minte, dincolo de cuvinte.
Ține minte că inima minte, dincolo de cuvinte.
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea unei despărțiri și deziluzia față de o relație care s-a destrămat. Vorbitorul reflectă asupra momentelor frumoase, dar și asupra minciunilor și a trădării, ajungând la concluzia că a fost folosit și abandonat.