Mândruță de-al tău dor
Face-m-aș pasăre-n zbor
Și-aș zbura, mândră, cu drag
Până la tine pe prag.
Dorul tău, mândruță-i mare
Tăt mă usucă pă picioare
Nu-mi dă pace la culcare
Nici cât îi ziua de mare.
Mândră, de ți-i dor de mine
Fă-mă brâu pă lângă tine
Și te leagă, mândră, bine
Să siu ziua tăt cu tine.
Seara să siu, mândră, iară
Fă-mă lumnină de ceară
De-i vedea că m-oi topi
Suflă și m-oi răcori
Suflă să mă răcoresc
Mai tare să te iubesc.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund al unui îndrăgostit. El își dorește să fie mereu aproape de persoana iubită, transformându-se în diverse obiecte pentru a-i fi alături.