E dimineața, mult prea dimineața sună ceasul
Ridicat din pat, spălat, grăbește pasul,
Ajungi în stație, peste tot e agitație
40 în MaxiTaxi, fac aglomerație
Prima oră la cafea, oră de meditație
Probleme grave-n trafic, cea mai bună explicație
Te pui cuminte-n banca ta, nu vrei să-atragi atenția
Dar profa te simte și te-ntreabă care-i lecția
Păi știți, doamna profesoară, cum să vă explic
Am avut atâta treabă, nici nu știu cum să vă zic
Salvați de clopoței, ies grămadă toți pe hol
6 pe-o țigară, stau în colț pe coridor
Viața de liceu, fiecare vrea să pară
Să combine și să aibă, cea mai tare domnișoară
Fiecare fată o arde, cât se poate de machiată
De cel mai bun băiat, vrea să fie agățată
Tot felul de situații, altercații-ntre colegi
Ședință cu părinții, prea puțini rămân întregi
Caterincă la ore, curge duma după dumă
Râdeam până la lacrimi, la cea mai bună glumă
Chiuleam de la școală, când nu-mi făceam tema
Era cel mai simplu mod, de-a-mi rezolva problema
Și schema pare simplă, privită pe dinafară
Nouă ne place școala, în perioada de vară!
Refren:
Viața, viața, viața de liceu
Cât e, cât, cât, cât, cât e ceasul?
Prima oră la cafea
Și-asta, s-ast.. asta-i doar un capitol
.. Fie, fie, fiecare vrea să pară, să combine și să aibe
Aibe, aibe, aibe, aibe cea mai tare domnișoară.
Cu un rucsac în spate, dimineața îmi vedeam de drum
Cu 3 de-ai mei pe străzi, râzând, lăsând în urmă fum
Uite cum acum mă tot gândesc, la cum era atunci
Când eram mai prunci
Nu pot s-alung amintiri ce te binedispun
Îmi amintesc, mă săturam și-nlăturam cu pasul
Făcut cu glasul, măturam și măturam cu falsul’
Tăcut treceam pe strada ta, târziu cu bittu-bassu’
Cu prieteni beți și-o singură-ntrebare, Cât e ceasul?
Și-astia ai mei, de-aia mi-au zis Pietonu’
Că traversam orașu’ pe jos, doar ca să rup microfonu’
La școală vesel făceam pe bufonu’
Pe stradă treceam sub privirile mirate, de ce larg e pantalonu’
Asta-i perioada, ești luptător cu scutu’, spada
Visător și petrecăreț, nu știi atâta-i lada
Seducător nu știi a cât-ai pradă
Perioada în care intri-n povești de dragoste, oricât de sus ții garda
Și-asta-i doar un capitol, tre’ să-l trăiești intens
Cât poți, cât mai ai timp, că timpu’ trece peste toți
Te supune la teste, tre’ să-nveți să te scoți
Dacă vei fi pedepsit, nu vei mai fi trimis la colț
Azi îmi lipsește banca mea din toate clasele
Atunci nu ne gândeam că tre’ să umplem plasele
Credeam orbește, că ne sunt egale șansele
Cu zâmbetu’ senin că undeva ne-așteaptă casele.
Refren:
Viața, viața, viața de liceu
Cât e, cât, cât, cât, cât e ceasul?
Prima oră la cafea
Și-asta, s-ast.. asta-i doar un capitol
.. Fie, fie, fiecare vrea să moară, să combine și să aibe
Aibe, aibe, aibe, aibe cea mai tare domnișoară
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra amintirilor din perioada liceului, cu bune și cu rele. Este o rememorare nostalgică a experiențelor și emoțiilor specifice acestei etape din viață, de la agitația de zi cu zi până la prietenii și primele iubiri.