Și zic că nu mai fac, că nu mai uit nimic
Dar nu mai zic. Da, da. Și nu mai zic nimic x 2.
Eram astă seară, doar soare pe cer
Aveam o țigară, iar foc n-am de fel
Fel de fel de fete pe șosea, pe șosea
Dar dintre toate o văd doar pe ea, doar pe ea
Cu fustă scurtă, pantofi cu toc, îi zic: „Stai puțin, n-ai să-mi dai un foc?”
Ea zice să-ncerc un altfel de joc, că ăsta-i fumată, fumată de tot
Dar n-am zis nimic, și ea a plecat. Ce dracu’ să fac, rămân nefumat
Dar dracu’ să fie că n-aveam nici ceas
Dar nu mai întreb c-o iau peste nas
Și-o iau iar la pas, pas..
Și zic că nu mai fac, că nu mai uit nimic
Dar nu mai zic. Da, da. Și nu mai zic nimic x 2.
Și merg alene prin centru, cucoana mi-a stins curentul
N-am nici o direcție și-ar fi de bonton
Să sun un prieten, dar n-am telefon
Fel de fel de fete pe șosea, pe șosea
Dar dintre toate eu dau chiar de ea, chiar de ea
Și n-o bag în seamă că pare ciufută
E Doamne ferește, doar tare urâtă
Dar îmi zice „salut”, mă fac că n-aud
Și merg mai departe, poate crede că-s surd
Dar strigă deodată…
Îi zic taci din gură că mă faci de c***t
Auzi, un foc ai? Foc.
Și zic că nu mai fac, că nu mai uit nimic
Dar nu mai zic. Da, da. Și nu mai zic nimic x 2.
Fel de fel de fete pe șosea, pe șosea
Dar dintre toate o văd doar pe ea, doar pe ea X2
Și zic că nu mai fac, că nu mai uit nimic
Dar nu mai zic. Da, da. Și nu mai zic nimic x 2.
Sensul versurilor
Piesa descrie o seară în care protagonistul caută un foc de țigară, dar se confruntă cu refuzuri și dezamăgiri. El exprimă o stare de indiferență și resemnare față de situație.