Zob – Stăpânul Soarelui

Spune-i soarelui
Că stăpânul lui
S-a întors în oraș
(să iasă!).
Spune-o soarelui
Boșchetarului
C-am venit în oraș
(să iasă!).
În așteptarea soarelui
Mai bag un shot, mai trag de-un cui
Iarba-i cam rece la călcâi
Mă uit în jur și nimeni nu-i.
Spune-i soarelui
Că stăpânul lui
S-a întors în oraș
(să iasă!).
Spune-o soarelui
Boșchetarului
C-am venit în oraș
(să iasă!).
O stea lucește undeva
E steaua lor? sau steaua mea?
Un porc al statului pândea
Era-n civil, se cunoștea.
Spune-i soarelui
Că stăpânul lui
S-a întors în oraș (să iasă!).
Spune-o soarelui
Boșchetarului
C-am venit în oraș (să iasă!)

Sensul versurilor

Piesa descrie o stare de așteptare și deziluzie într-un cadru urban. Naratorul pare să caute ceva sau pe cineva, confruntându-se cu realitatea dură a străzii și cu prezența amenințătoare a autorităților.

Lasă un comentariu