Bine mai eram odată
Când eram tânără fată
Când aveam mamă și tată
Mă duceam în sat cu dor
De dragul părinților (2 x)
Ajungeam pe la chindie
Și-i găseam prășind în vie (2 x)
De era toamnă ploioasă
De era iarnă geroasă
Îi găseam mai mult prin casă
Când portița scârțăia
Inima le tresărea (2 x)
Dădeau fuga la fereastră
Iaca vine fata noastră (2 x)
Ne-așezam toți lângă sobă
Nu ne săturam de vorbă (2x)
Da-ntr-o zi când am venit
Mamă, tată n-am găsit (2 x)
Nici prin casă, nici prin vie
Ograda era pustie (2 x)
M-așezai încet pe prag
Lacrimi îmi curgeau șirag (2 x)
Priveam vișinu-nflorit
De mâna tatei sădit (2 x)
Stratul cel cu floricele
Pus de mâna mamei mele (2 x)
Și o lacrimă de dor
Nu s-a uscat până-n zori (2 x)
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund pentru părinții pierduți și amintirile legate de copilărie și viața la sat. Naratorul își amintește cu drag de momentele petrecute alături de părinți și resimte acut absența lor.