Merg înainte, chiar dacă drumul e blocat,
Chiar dacă toţi din jur, critică neîncetat,
N-am uitat numele celor care m-au ajutat,
Că o fi bine sau nu, de muzică m-am ataşat,
Împreună mai mereu, de nedespărţit,
Cu alte cuvinte imposibil de oprit,
Cea mai tare escrocherie-i care nu se depistează,
Ura m-ambiţionează, falsitatea deranjează,
Iar cel ce mă neglijează e omul care nu creează,
(omul care nu creează!)
Nu omul care lucrează pentru el şi alţii zece,
Pe care îi cară-n cârcă şi uite aşa devine rece,
Ca zăpada sau ca gheaţa din Antarctica,
Tu fă ce vrei, eu aleg să schimb tactica,
Lasă teoria, bagă mare cu practica,
Dar nu practica sporturi ca a ucide, a fura..
Fapte reale povestite în amănunt,
Mesajul meu trimis până la cei cu păr cărunt,
O alinare pentru cei ce sunt stresaţi,
O realizare pentru mine, n-am terminat, nu plecaţi,
Eşti dependent? Muzica e drogul meu,
Care îmi curge prin vene de la scoarţă la nucleu,
Atâtea combinaţii de cuvinte îndrăzneţe,
Care te-ajută să înfrunţi lumea asta cu două feţe,
Mă lasă rece, nepăsarea unora,
Nu mă interesează banii, eu caut altceva,
Totuşi am nevoie şi de contribuţia lor,
Să-mi servească drept sprijin, să-mi fac un viitor,
Ăsta e singurul mod prin care pot comunica,
Să mor cu mike-u-n mână, asta-mi cere muzica,
Treaba-i simplă, dar omul o complică,
Dezbină tot indiferent ce strategie aplică..
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre perseverență și autenticitate în fața obstacolelor și a criticilor. Muzica este văzută ca un drog pozitiv, o modalitate de a comunica și de a construi un viitor, în ciuda dificultăților și a nepăsării celorlalți.