Mai dă-ne, Doamne, câțiva ani de viață
Ca să mai și trăim, dacă se poate,
Și nu lăsa ca noaptea să înfrângă
Greu dobândita noastră libertate.
Ne e atât de dor de-o zi frumoasă,
Cu soare-n cer și iarbă la picioare,
Mai dă-ne, Doamne, câțiva ani de viață,
De viață grea, de viață muritoare.
Mai dă-ne un Crăciun cu mari troiene
În care sufletul să se scufunde,
Și vreme de iubire agresivă,
Cu nori de foc și ploape tremurânde.
Avem și noi atâta dulce râvnă,
Atâta chef de iarnă și de vară,
Mai dă-ne, Doamne, câțiva ani de viață,
Oricât de trudnică și de amară.
Dar spune-ne, confirmă-ne că suntem
Și că vom mai dura nu doar o toamnă,
Că dintre toate fiarele din lume,
Doar oamenii știu viața ce înseamnă.
Și să ne facem planuri pentru mâine,
Și să muncim cu-același dor de pâine,
Că tot ce e făgăduială astăzi,
Într-adevăr să ni se-ntâmple mâine.
Mai dă-ne, Doamne, câțiva ani de viață,
De muncă și de lupte și de friguri,
Comută-ne pedeapsa cea mai mare
Aceea de-a ne ști așa nesiguri.
Sensul versurilor
Piesa este o rugă către divinitate pentru a mai acorda oamenilor timp pe pământ. Exprimă dorința de a trăi, de a iubi și de a avea certitudinea unui viitor, în ciuda greutăților și incertitudinilor vieții.