Poate nu eram ce îți doreai
Acum sunt exact ce tu îmi cereai
Glasul meu fin și iubirea din grai
Muzica te-nlocuia când plecai.
Dar nu ți-am cerut vreodată să vii
Îmi doream baby doar ca tu să știi
Că te iubeam de când eram copii
Nu te mulțumea felul meu de-a fi.
Nu mi-e rușine beyb s-o recunosc
Nu-i o greșeală să plâng cum am fost
Iubirea, oricum o știu pe derost
Dar pentr-un timp aș vrea să țin post.
Suntem oameni și vrem să iubim
Dacă nu ne iese vrem să ne oprim
Abia atunci când stăm să ne gândim
Ne întoarcem la ceea ce iubim.
Plătesc, greșesc sunt dator-vândut
Fac tot ce pot dar nu pot să te uit
Mă uit în jur dar nu simt c-am pierdut
Mi-ai luat și mințile, m-ai lăsat mut.
Nici un cuvânt n-o să schimbe ceva
Nici dragostea din privirea ta
Nici un bărbat n-o să fie la fel
N-ai putea să-l iubești mai mult pe el
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele de regret și nostalgie după o iubire pierdută. Naratorul reflectă asupra relației trecute, recunoaște greșelile și exprimă dificultatea de a trece peste pierdere.