Măi neicuță din Pitești,
Ieri spuneai că mă iubești,
Dacă te ții de cuvânt
Ascult-acuma ce-ți cânt,
Îți zic una rară
De la inimioară,
Eu când cânt mai rar
Tu bei un pahar.
Mama mea e florăreasă,
Se scoală de dimineață,
Se scoală de dimineață,
Vinde florile pe piață,
Ea vinde lalele,
Surorile mele,
Flori și bujorei,
Frățiorii mei.
Hai vino de sărbători
Să mă vezi când vând la flori,
Cu gălețile-ncărcate,
Pline de flori colorate,
Garoafe, zambile
Culese de mine,
Neică, pentru tine,
Flori și busuioc,
Floare cu noroc.
Aseară au lătrat câinii
Și mi-au vorbit toți vecinii,
Ei vorbeau, eu n-ascultam
Că tu ai venit la geam,
Neică, nu e bine
Ca să-mi faci rușine,
Vino cu ai tăi
La părinții mei,
Când ne-om cununa
Atunci sunt a ta
Cum e toată lumea.
Sensul versurilor
O fată își exprimă dragostea față de un băiat din Pitești, invitându-l să o viziteze când vinde flori. Ea menționează și dorința de a se căsători cu el, urmând tradițiile.