La marginea curcubeului
Unde vulturii învață să zboare
Toate visele noastre par atât de clare
În dimineața,
În lumina zorilor
Suntem în zbor, mai sus ca înainte.
Și când văd lumina
Care strălucește în ochii tăi
Chiar mai luminos ca înainte
Noi clădim vântul,
Pentru a ajunge zorile aurii
Asta facem înainte de toate.
Aici stau
Strigându-te din nou
Dar inima mea este cuprinsă de frică
Ca o flama eterna
Dragostea noastra va ramane
Ca si cum am traversa un lac de lacrimi.
Uneori ma intreb
Esti atat de aproape, dar atat de departe
Se pare ca viata nu va mai fi niciodata la fel
Suspin de dimineata
Sa gasesc lumina zilei
Visul in care averea va disparea.
Aici stau
Strigandu-te din nou
Dar inima mea este cuprinsa de frica
Ca o flama eterna
Dragostea noastra va ramane
Ca si cum am traversa un lac.
Aici stau
Strigandu-te din nou
Dar inima mea este cuprinsă de frică
Toate lacrimile care le-am vărsat
Pentru iubirea vieții mele
Și-am traversat râul de lacrimi
Ca o flama eterna
Dragostea noastra va ramane
Ca si cum am traversa un lac de lacrimi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de pierdere și nostalgie față de o iubire trecută. Vorbitorul se simte prins într-un ciclu de durere, ca și cum ar traversa un lac de lacrimi, incapabil să depășească amintirile și teama de a nu mai regăsi acea iubire.