[Strofa 1]:
În Buzău m-am născut
Aici am să mor
Aici am trăit, fie că a fost greu, ușor
Dar dacă plec de aici sigur îi voi duce dor
El e orașul amintirilor
Aici am strâns mâna prietenilor
Doar când mă gândesc la ei
Mă pătrunde-un dor
Dar sunt mândru
Că ei mi-au sărit în ajutor
Aici am simțit iubirea părinților
Cărora le voi rămâne pe veci dator
Nu uit de unde am plecat
Chiar dacă am să mor
Dau totul pentru Buzău.
[Refren]:
Să aud că Buzăul e nemuritor
Mereu rămâne aici, dacă am să mor
Înc-odată vreau să aud
Buzăul e nemuritor
Din inima mea pentru a bagabontilor [x2]
[Strofa 2]:
Nu vorbesc de rău
Dar nici de mult bine
Dar să știi un lucru
El a fost mereu alături de mine
La rău și la bine
El m-a găzduit cu bine
Și mi-a spus zi de zi
O să fie bine!
De-asta vreau să-i mulțumesc
În câteva rime
Buzău, ești nemuritor!
N-o să fii șters niciodată din
Inima buzoienilor și nu contează
Că vii din Micro 14, Dorobanți sau Broșteni
Cu toții formăm o adevărată familie
De buzoieni
Suntem oameni simpli de sud-vest
N-avem nicio legătură
Cu arfele de București
Ia-o ca pe o simplă lozincă
Pe acei oameni, eu nu îi detest
Nu mi-e frică de nimeni
Eu spun ce gândesc!
[Refren]:
Să aud că Buzăul e nemuritor
Mereu rămâne aici, dacă am să mor
Înc-odată vreau să aud
Buzăul e nemuritor
Din inima mea pentru a bagabontilor [x2]
Sensul versurilor
Piesa este o declarație de dragoste și loialitate față de orașul natal, Buzău. Artistul își exprimă recunoștința pentru amintirile, prietenii și sprijinul primit, subliniind importanța rădăcinilor și a identității locale.