I.
Vizând perfecțiunea, acutizăm defecte… le
Renegăm, ignorând efectele,
Multe aspecte le tratăm incorect
Noțiunea de respect nu vine c-un prospect…
Oricare din noi e circumspect
Și oricare din noi tinde spre un perfect
Compus din instincte, corect aparent
Și raționament indus de comportament.
Imagini dezirabile, distorsionate
Lasă defecte și slăbiciuni deoparte,
Pe-un ton superior, ne mințim ușor
Victime colaterale în războiul interior…
Des prinși nepregătiți,
Tot mai deprinși să ne dăm loviți,
Lovim în alții, strângem din dinți,
Că orice nimic doare doar dacă-i permiți.
Ne-nconjurăm de lucruri frumoase,
Vedem defecte-n toți, nu și pe-ale noastre
Replici tăioase sună suspect,
Să-mi spună cineva acum că se crede perfect!.
[REFREN]
Ce așteptări să avem de la alții,
Când tot noi aruncăm cu acuzații?
Unii se cred mai presus, când
Toți suntem la fel de mici priviți de sus.
Ce așteptări să avem de la alții,
Când tot noi aruncăm cu acuzații?
Unii se cred mai presus, când
Toți suntem la fel de mici priviți de sus.
II.
Mulți oameni străluciți, mulți indivizi anoști,
Dar nu fac casă bună, ca arhitecții proști.
Fiecare critică pe-altcineva
Toate greșelile sunt ale altora
Am putea-nvăța să facem față stresului
Nu-i vorba de cartier, da’ mulți stau în calea progresului:
Al lor, al meu, al tău
Altă ocazie de-a face rău..
Tipic în orice mediu social
Ce la alții-i rău, la propria persoană
-i special, chiar genial
Obiectivismu’ nostru-i superficial…
Ne calculăm valoarea în raport cu alții,
Apreciem doar prin comparații,
Nu te supraaprecia și-n ultimă instanță
Lasă-i pe alții să-ți dea importanță!.
[REFREN]
Ce așteptări să avem de la alții,
Când tot noi aruncăm cu acuzații?
Unii se cred mai presus, când
Toți suntem la fel de mici priviți de sus.
Ce așteptări să avem de la alții,
Când tot noi aruncăm cu acuzații?
Unii se cred mai presus, când
Toți suntem la fel de mici priviți de sus
Sensul versurilor
Piesa explorează tendința umană de a căuta perfecțiunea și de a critica pe alții, ignorând propriile defecte. Subliniază ipocrizia din a avea așteptări mari de la ceilalți, când noi înșine suntem predispuși la greșeli și judecăți.