[ADDA]
Ce să zic acum, scapă cine poate
Mie nu îmi trece de șapte luni jumate
La tine e lumină, la mine încă e noapte
Cu inima întreagă scapă cine poate.
Continentele nu mai vor să se unească
Nici avioanele nu mai vor să pornească
De la Polul Nord vreau să ajung la Polul Sud
Chiar de nu mă strigi eu încă te aud.
Stau la fereastra mea și jur că te aud
Chiar dacă noi nu ne-am mai văzut demult
Ești în inima mea, din inimă te aud.
[DOC]
Atâtea cioburi din noi, că le spală ploi de când ne-am spart
Numărăm până la doi, doar ca să știu apoi la cât să împart
Nu te-am desenat pe foi, nu am pensule așa moi, nu pot să o fac
Parcă te aud, și nu pot să tac, azi și mâine l-au adus pe ieri, vor să-l ard
Dar nu, nu ce-am avut rămâne acolo, dacă îl scot rămâne gol, golul se umple cu dor
Știi că nu sunt băutor, dar s-ar umple paharelul, mi-ar da înapoi alcool
Îmi e bine cu ea și mai presus îmi e bine cu mine
Dar oriunde plec, o parte din tine vine cu mine.
[ADDA]
Încă te aud
Stau la fereastra mea și jur că te aud
Chiar dacă noi nu ne-am mai văzut demult
Ești în inima mea, din inimă te aud.
Tu ai lăsat doar jumătate
Sfărâmată în bucățele
Chiar dacă le-aș lipi pe toate
Tot rămân goală între ele.
Tu m-ai lăsat doar jumătate..
Încă te aud
Stau la fereastra mea și jur că te aud
Chiar dacă noi nu ne-am mai văzut demult
Ești în inima mea, din inimă te aud
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul persistent față de o persoană din trecut, chiar și după despărțire. Protagonista încă simte prezența acelei persoane în amintiri și în inimă, deși timpul a trecut și distanța s-a așternut între ei.