Sunt o nucă în perete
Cânt lacrimogene pentru fete, tocănițe și spaghete
Dacă ești hater, te poftesc la mine în ghete
Să văd cum se descurcă un scaiete
Scriu versuri pe caiete, rememorez momente
D-aia tot ce scot pe gură e plin de sentimente
Nu mă dau după curente și nu mor de sete
Să mă bage lumea în seamă că mi-am cumpărat șosete
Mulți mi-au zis să mă dezbrac
Ca să mă difuzeze, să-mi arăt măcar un crac
Dar mie îmi place să-mi țin hainele pe mine
Și să fac muzică ce-mi place mie
Pentru cei ca mine, pentru cei ca tine
Pentru cei ce dau cu pumnul în masă și nu ascultă de oricine
Pentru cei ce cred că muzica e terapie
Un medicament, o voce, Dumnezeu în poezie
Dacă nu îți place că sunt prea feeling-oasă
Schimbă melodia și rupe-te pe masă
Când eram mică, eu nu visam așa
Și dacă am intrat în horă, dansez doar cum îmi spune inima
Dansez cu muzica, dansez cu un înger
Dansez cu o voce ce mă face să sper
Că atunci când o să ajung în cer
O să fiu mândră de tot ce-am făcut ieri
Copile, promite-ți azi
Că nu renunți chiar de-o să cazi
Abia așteaptă să te vadă la pământ
Așteaptă să-ți vadă lacrima curgând
Tu ești tot, tu ești magie
Magie pură și armonie
Speranță vie și o schimbare
Atât de mic, dar atât de mare
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre importanța de a rămâne fidel cu sine însuți și de a găsi putere și terapie în muzică. Încurajează ascultătorul să nu renunțe la visurile sale, chiar și în fața dificultăților, și să creadă în propria magie și valoare.