Nistrule, apa vioară,
Nistrule, apa vioară,
Fă-te-ai neagră cerneală.
Să te torn în călimară
Să scriu o carte poștală
La mândrioru’ din țară.
Nistrule cu apa rece,
Nistrule cu apa rece,
Am jurat că nu te-oi trece.
Dar aseară te-am trecut
Pe două crenguțe de nuc
Doru’ la mandra să-l duc;
Pe două crenguțe de nuc
Doru’ la mandra să-l duc.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund al unui îndrăgostit, care traversează râul Nistru, încălcând un jurământ, pentru a ajunge la persoana iubită. Râul devine un simbol al obstacolelor depășite de dragoste.