Ryu – Către Nori

E 3 dimineața, singur pe pereți n-am niciun sfânt
Îmi iau avânt, și cobor să mai iau un rând
Recitând societatea mă vrea cu versuri puerile
Dar pe mine mă doare-n cot și-n călcâiul lui Ahile
E-un mediu toxic pentru cuget și simțire
Iar prin ce fac las poezia să respire,
E-un crivăț otrăvind zambile
Iar eu voi accepta plasticul ca fire
Când femeile n-or să mai vrea slăvire
Sau când o să auzi bărbați spunând „Nu vrem p***a vrem iubire”,
Se dă de știre prin junglă c-am poezie ciungă, nu umbla,
Și c-aș fi într-un colț de umbră,
De fapt sunt într-o beznă densă de tulent
Și nu văd nicio luminiță, la fel ca Homer,
De atâta timp tot militând pentru-n spirit rebel nealterat în niciun fel,
Dar adevăru-i că, hartiile din portofel
Ar sucii și virginele, din picturile lui Rafael,
Însă nu voi răscolii în poteci, comori
Voi țintii către nori,
Voi țintii către nori, cu foame cu lacrimi cu piedici și sfori
Voi ajunge la nori cu tot cu fluturi și flori (x2).
Eram în bancă, probleme, cu reguli, cu care
Visam vacanțe de vară, nerăbdător
Să scap de povară, neștiind că din viață școala-i partea ușoară
Ce-am găsit după copilărie dintr-o dată, m-a dezamăgit,
Ca pe-un tata când e anunțat că are fată,
Dar iată, încă mă prinzi zori de zi
Punând poezii pe melodii
Și-s departe de realitate cei care spun că-s cei mai buni MC-ii
Realitatea e că-s de departe cel mai bun MC-ii
Sunt campion la ironii, deși orizontu-i tot mai gri, tot mai gri,
Când fata nu-i ce lipsește, iar dacă, privesc în spate
Vad un puști care-și urmărește visu’ orbește
Ca mai apoi să-l vadă cum pălește,
Mi-aș fi vândut și sufletul ca să-mi văd muzica cum crește,
Însă diavolul mi-a zis „f***e nu pot, c-o dai dumnezeiește”
Însă io’ nu cred nici dracu’ nici sfântu’
Și-o voi scoate la capăt de-o fi să răstorn pământu’.
Voi țintii către nori, cu foame cu lacrimi cu piedici și sfori
Voi ajunge la nori cu tot cu fluturi și flori (x2)