M-am trezit dis-de-dimineață
Am început să caut tema dezbaterii de astăzi
Și mi-am dat seama că mi-e silă
Da! Mi-e silă… m-am săturat de politicieni și de politicianism
De fraze goale din parlament, de scandaluri din viața noastră politică
Vreau să știu unde este omul simplu cu problemele lui…
Cu un scaun în loc de canapea
Hipnotizat de televizor
Iar la canapea o cafea cu zațul fiert de 2 ori
O viață agitată, o bătrânețe vrăjită
Pentru o pensie ce vine în fiecare lună pe 14
Scrumiera e umplută de o ură nebună și rea
Își iubește familia și o urăște că nu e cum vrea
El… și mă privește dubios spunându-mi: „Banii aduc fericirea? Prostule, nu fi prost!”
Hip-hopul… în raiul ăsta mă simt ca dracu’
Eu iubesc rapp-ul dar rimele nu-mi plătesc facturi
În rândul de la geam din clasa muncitoare
Mă uit la retarzii ăștia 3D (30) și mă întreb câți au muncit oare?
De-și permit de toate, de la campanii la Ferrari
Iar eu nu pot să-mi iau o casă nici cu 100 de salarii
De nici cu 1000 de scenarii încă nu-mi pot răspunde
La ultimul vers de pe prima strofă de pe 3 puncte, you
Refren: (x2) Noi nu trăim
Noi supraviețuim
Noi știm cum visele să le-mplinim
Luptăm cu morile de vânt
Sperând că într-o zi ne vom trezi râzând
La TV se anunță un caz de sărăcie
Că copii au seringa pe post de jucărie
Femeia de serviciu mătură plângând
În timp ce dintr-un Mertzan coboară unu’ râzând
Oameni ce cumpără țigări trecute pe caiet
Nu văd lumina de la capăt, debranșați de la curent
Pensionarii se sting la cozi la farmacii
Așteptându-și medicamentele de zi cu zi
Și doare că drumul vieții e înfundat
Iar tu parcă mergi pe bicicletă cu lanțul picat
Tripat, panicat, viața-ți trece
Și doar cu mâinile pe piept rămâi la toate rece
Și doare că drumul vieții e înfundat
Iar tu parcă mergi pe bicicletă cu lanțul picat
Tripat, panicat, viața-ți trece
Și doar cu mâinile pe piept rămâi la toate rece
Refren: (x4) Noi nu trăim
Noi supraviețuim
Noi știm cum visele să le-mplinim
Luptăm cu morile de vânt
Sperând că într-o zi ne vom trezi râzând
Așa vă pierdeți vremea cu povești științifico-fantastice ieftine
Ați face mai bine să luați din când în când tramvaiul sau troleibuzul
Măcar o dată pe an, din curiozitate. Măcar pic de viață, de caracter și poate că vă va mai trece pofta de glume proaste
Nu vă bateți joc de cine nu cunoaște, domnule student, dacă tot ați avut noroc de părinți care să vă țină în puf
Încercați să fiți mai modest, dacă se poate
Sensul versurilor
Piesa descrie realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de sărăcie, deziluzie politică și lupta pentru supraviețuire. Vorbește despre inegalități sociale și despre speranța fragilă într-un viitor mai bun.