Nu te apuca-n veci de ele,
O să ai parte numai de belele
Și multe lucruri rele,
O să te lovești de multe bariere.
Atâta timp cât creierul cere,
Trebuie să-l înveți să uite de ele.
Ce să faci dacă în jocul lor te-ai alăturat?
Trebuie să te simți împăcat
Și de ele deja ai uitat
Și o să te simți eliberat,
Fiindcă de ele te-ai lăsat.
De fiecare dată când vezi pe cineva
În mână cu acel ceva
De care tu ai avut dependența,
Obișnuiește-te să nu devină o interferență.
Ai făcut o greșeală când prima oară ai tras,
Dar ți se părea tare să tragi pe nas
Și-ncetul cu-ncetul creierul s-a obișnuit,
Dacă nu le iei nu te simți împlinit.
Voința ți-a murit,
Nu a rezistat deloc,
Iar ție ți se pare doar un joc,
Însă ficatul se fărâmițează
Și judecata se dezintegrează
Și voința aberează,
Fiindcă se simte neglijată.
Ea îți spune nu, dar tu mai tragi încă o dată.
Ai început cu tutun, o dai pe legale,
Acum îți plac doar alea ilegale.
Multă lume îți spune că ești un coate goale,
Fără viitor,
Ai ajuns un dependent profitor.
Sensul versurilor
Piesa descrie efectele devastatoare ale dependenței, avertizând asupra pericolelor și consecințelor negative asupra sănătății fizice și mentale. Subliniază pierderea voinței și degradarea personală, culminând cu o stare de dependență și disperare.