Aici e Releveu, trezit, când încă Mircea doarme
Am ars sute de foi și s-au tocit zeci de creioane
Am fost îndrăgostit de ploi în 22 de toamne
Au fost îndrăgostiți de bani dar, iartă-i Doamne,
Și acum suntem treziți când încă doarme lumea
Când alții aduc pace pe Terra cu mâna pe arme, culmea
Și îți dau frâu liber joia, ca să te toarne lunea
Cu un cântec ce te-adoarme, să sfarme ascensiunea
Și sforăie în fotolii, cu banii noștrii în gând
Miniștrii fără portofolii, fâlfâie portofele în vânt
Când mor copii cu foi în fața școlii degerând
Și visele devin iluzii, rămân român de rând
Când îi prinde seară stând în fața scării și visând
Când îi prinde vara bând în fața gării așteptând,
Când îi prinde garda fumând, 0.5 trei seri la rând,
Când iarna îi prinde tremurând, în scări de bloc filozofând,
Demonstrând ipocrizia, că un heruvim păgân
Lăsând de-o parte poezia, ca un scriitor nebun
Când își pierd copilăria fumegând, băgând, trăgând
Plângând când își pierd felia, ca un lup bătrân, flămând
Că aici n-ai cum, ia-ți pledul și afară
Aici dăm o sută de mii, pe brand-ul de țară
Zeci de mii pentru a ne încadra, în trendul de vară
Și 40 de lei la copii, dacă încă sunt la școală,
Și indiferent de boală, toate-s scumpe când le cumperi
Și indiferent de școală, ei profită să te superi
Se-mbuibă pe banii tăi și se bucură când suferi,
Ridică vile peste văi, tu întinzi rufe printre nuferi
Cu un abonament pe tramvai și un gram de verde la salariu
Îți joci rolul și-l blestemi pe cel ce a scris scenariul,
Ești țintuit în casă precum peștele în acvariu,
Sistemul te-a redus la tăcere fără niciun comentariu
C-avem legende vii ce zac în aziluri de bătrâni
Avem biserici multe și totodată mulți păgâni,
Avem munți plini de aur ce ne-au rămas de la străbuni,
Drapelul pătat cu sânge și mai presus suntem români.
Sensul versurilor
Piesa descrie realitățile dure din România, inegalitățile sociale și lupta pentru supraviețuire. Vorbește despre corupție, indiferență și pierderea speranței, dar și despre identitatea românească.