Tu, fată, sunt și eu femeie
M-agăț de oameni cu un trandafir
Simt spinul lui înfipt în cruda lume
Cum zemuiește mut un strop de vin.
Tu, fată, am și eu orgoliu
C-acel al unui fir de borangic.
Cât de subțire-i, el despică raza
În neclintire ca un june indic!
Tu, fată, și eu tânjesc de-un timp,
Nu la palate ori la vreun tezaur,
Vreau doar, așa, și eu, pentru o seară,
Buze, și ochi, și gene ca Madona
Iară pe față pudră, praf de aur.
Tu, fată, sunt și eu femeie..
Un gram aș vrea să fiu din ce-i o dumnezee!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința unei femei de a atinge un ideal de frumusețe și de a experimenta o seară de grație și admirație. Ea aspiră la o transformare, chiar și temporară, într-o figură idealizată, precum Madona, simbolizând frumusețea și perfecțiunea.