Am învățat să fiu atent pe cine numesc frate
Că mulți vor să mă sape, de-ai îmi sunt aproape
Cei mai mulți urmăresc un interes
Și îți arată un zâmbet pervers
Am învățat să arăt puține
Deși eu simt multe
Că mulți profită dacă le arăți iubire
Și vor de la tine lacrimi și suspine
Cu toate astea sunt și eu om
Și în inimă simt un gol
Că omenirea degradează
Deși societatea evoluează.
Am învățat să respect
Cu toate că nu sunt perfect
Dar nu ai ce-mi face
Așa că dă-mi pace
Am învățat să nu mai pun suflet
În toate și să rămân indiferent
Sunt așa pentru că viața m-a învățat
Să fiu eu cel adevărat, nu un fals
Ce se ascunde după cuvinte
Și nu-ți arată ce simte
Că nu am sufletul gol
Am o inimă ce bate în interior.
Am învățat sufletul să lupte
Ca nimeni să nu-l poată străpunge
Am învățat sentimentele să se ascundă
Undeva unde nimeni nu o să ajungă
Adică în adâncul inimi mele
Loc ce e interzis pentru tine
Cel ce vrei să mă faci să sufăr
Dar nu mai încerca asta că mă supar
Și nu am să-ți permit să mă calci în picioare
Și dacă o să reuşeşti nu am să cer îndurare
Dar până să mă dobori
Mă vei găsi printre campioni
Sensul versurilor
Piesa descrie procesul de maturizare și învățare prin experiențe dificile. Vorbește despre necesitatea de a fi precaut în relații și de a-ți proteja sentimentele, dar și despre puterea de a te ridica și de a lupta în ciuda obstacolelor.