Sătul de fete triste
de șmecheri inventați
de tot felul de p***e
cu nume de bărbați
sătul de aparențe
de atingeri inocente
sătul de idealuri false
de complimente..
vad prea des
copilării forțate
și delicvenți timizi
cu mâini încătușate
când ratații scriu pe bloguri
rupți de realitate
istoria unui popor
sufocat de lașitate.
Refren:
Poți să-mi dai înapoi
ce nu mai simt
că sunt roman
că reprezint
Poți să-mi dai înapoi
ce nu mai simt
ce nu mai simt.
Sătul de zdrențe
de cocalari sinistri
sătul de impotenți politici
catalogati miniștri
sătul de cămătari
legali
de promisiuni uitate
Ne pun la cap
ca pe o armă
cuvântul
libertate
Sătul să-mi țin copilul
departe de adevăr
Că țara lui se stinge
nu are viitor
Mi-e greu să spun
unei
minți nevinovate
Istoria unui popor
sufocat de lașitate.
Ce vezi?
spune-mi
nu poți
să ierți
Sensul versurilor
Piesa exprimă deziluzia profundă față de societatea românească, corupție și pierderea valorilor naționale. Naratorul se simte sufocat de lașitate și de lipsa de perspective, dorindu-și să recapete sentimentul de apartenență și mândrie națională.