Foaie verde și-o granată, Ionelule,
Ocolii pădurea toată, puișorule,
Ocolit pădurea toată, Ionelule,
Nu mă sărutași o dată, puișorule!.
O străină de-aș fi fost, Ionelule,
Tot ți-aș fi fost de folos, puișorule,
Dar noi doi că ne iubim, Ionelule,
Trecurăm ca doi străini, puișorule!.
Să știi, neică, c-am aflat, Ionelule,
Că mai ai o mândră-n sat, puișorule,
Și-ncă una la Pitești, Ionelule,
Și pe aia o iubești, puișorule,
Și te duci seara la ea, Ionelule,
De-a aflat toată lumea, puișorule!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dezamăgirea unei femei față de iubitul ei, Ionel, care o neglijează și o înșală. Ea își exprimă tristețea că, deși se iubesc, se comportă ca niște străini și că a aflat de aventurile lui cu alte femei.