Stere.
La Stere-n crâșma-n cartier,
Cu curve, suti și mici cu beri
Mirosul acru de pisat
Din drum te ia, la Stere..
E fumul proaspăt, vechi, oricum
Prea mare importanță n-are
La Stere este vadul bun
Și spală buzunare..
Învârte Stere banul tot anul
Deși n-a făcut decât patru clase
Relații ca el n-are nimeni atât decât
Poate Titi Mănase..
Veri buni de sânge, același RH,
De ce să n-o spun, familia-i mare,
Bogați, ei prosperă și-ntregul oraș
De ei va fi pus pe picioare..
La Stere mai vin și oameni citiți
Sorbindu-și lichidul și ei pun problema:
De unde, băi nene, atâta bănet?
Și așa apare Dilema..
Copiii – mai practic – privesc peste gard
Cum părinții lor vajnic pe gât toarnă bere
De ce să se ducă la școală atât
Când uite ce bine de Stere..
Sensul versurilor
Piesa descrie viața dintr-un cartier, unde Stere, proprietarul unei crâșme, prosperă prin metode dubioase. Versurile critică corupția și inegalitatea socială, sugerând că succesul lui Stere este un exemplu negativ pentru tânăra generație.