Multă lume-n cartier
Colorată fel de fel,
Pe alei..
Dintre toate numai ea,
Ma vrăjea, mă atrăgea,
Îmi plăcea..
Îmi plăcea
Și ea
O știa..
Seara, voal de catifea,
Cade și pe strada mea
Vine ea..
O întreb de nume, ea
Îmi răspunde:
„Haide, ia-mi o cafea.. „.
Și mansarda ei
Ma primea.
Și-n mansarda ei
M-ascundea..
Tanta, Tanta,
Mi-ai trezit speranța,
Tanta, Tanta,
Sunt sentimental..
Tanta, Tanta,
Mi-ai trezit speranța,
Tanta, Tanta,
E fenomenal!.
O cheamă Tanta și e mică,
Are de toate sub maieu,
O țin de mână și mi-e frică
Să nu mă pierd instantaneu.
De cinci minute-ntr-una-mi spune
Cum o bătea părinții ei,
Cum de la zece ani, mai bine,
E prima seară pe alei.
De-acasă cică a gonit-o
Tatăl bețiv cu palma grea
Și-o mama care n-a iubit-o
Deși iubirea-i branșa sa..
Tanta, Tanta,
Lasă aroganța,
Tanta, Tanta,
Nu-i de tine-așa..
Tanta, Tanta,
Duba, duba, Tanta
Tanta, Tanta,
Vine să te ia!.
Tanta, Tanta,
Mi-ai ucis speranța,
Tanta, Tanta,
Nu-mi imaginam..
Tanta, Tanta,
Mi-ai ucis speranța,
Tanta, Tanta,
Ma zvarl di pi giam!
Sensul versurilor
Piesa descrie o atracție inițială față de o fată pe nume Tanta, urmată de dezamăgire când se dezvăluie o poveste tristă despre abuz și neglijență. Finalul sugerează o realitate dură și pierderea speranței.