Hai, umpleți paharele și uitați de ideologii și trecut,
sau lăsați-le înțelepților, supușilor rațiunii – mai mereu ridicoli;
acest moment al vieții noastre-i mult prea scurt
pentru-a fi umplut de colbul galben ridicat de școli.
Paharul tău poate fi mov, iar al meu albastru ca cicoarea,
dar de vreme ce-ambele-s umplute cu același vin,
cel care-argumentează-n vreun fel diferența de culoare,
nu merită confortul adus în suflete de-acest dar divin.
Cum aș putea-întreba curajosul luptător, de lângă mine
pentru umanitate, dacă are crezul iluminat de-același felinar?
Pot să renunț la un bun prieten cu care mă-înțeleg bine,
dacă el nu se îngenunchează-n fața aceluiași altar?
Ar trebui să-mi arunc iubita eretică din a inimii arcă?
Să caut eu în altă parte un sărut mai bun?
Nu, mai degrabă piară toate cele-n lume
decât să-mi pun adevărul sau iubirea în astfel de tipare!
Sensul versurilor
Piesa celebrează prietenia, toleranța și individualitatea, îndemnând la depășirea barierelor ideologice și la acceptarea diversității. Refuză conformarea la tipare și susține importanța valorilor personale.