Uncle G feat A. U. G. – Din Noapte Zi

Uncle G:
Mă seacă creierul și simt că nu mai pot
De la un timp sunt avansat, dar nu avansez deloc
Duc o viață depravată în spate, am spinarea vraiște
Singurul meu gând în miez de noapte nu se rezumă la fapte
Lupt în lumea mea mică ca un claustrofob
Unde uneori mă simt liber ca un copil într-un loc unde fumează un chiștoc
Ce analizează orice om ca fiind vecin din bloc
Am cărat amintiri în spate cu gândul că poate vor fi de folos
Acum sunt nebun, când eram bun eram luat de prost
Plămânul arde, gândul îmi e praf și nasul mi-e scrum
Țin morțiș să îți spun că nici acum
Nu sunt bine, de ce p**a mea încă întrebi
Merg pe drumul strâmb ca să pot să mă îndrept
Vocea mea din cap îmi e o pacoste, și frate
Singurul meu regret în viață e că las muzica în spate
Mă detașez de tot, n-am vreun motiv solid să lupt
Am fost trup și suflet, și zbieram către sufletul meu surd
Bâzâitul din urechie parcă merge la infinit
Pe o sfoară subțire ce e pe muchie de cuțit.

A. U. G:
Sunt un alt nebun într-o lume de tâmpiți
Că viața e de c***t doar dacă știi cum s-o imiți
Lumea schimbă inima pură de om
Tot ea se oftica când vede c-ai ajuns domn
Și cum fiecare are puterea în sine
Și extremele se-ating doar la rău și nu la bine
Fiecare om poartă greutăți prea mari pe chip
Iar unii se bucură de succes nerealizând nimic
Ți-ai pus toată lumea-n cap și acum te doare capul
Lumea nebună râde de tine și te văd ca pe un altul
Că te critică lumea pentru că te-ai schimbat
Că tu ai o problemă neștiind motivul adevărat
Viața de prost e simplă, mereu după altu aștepți
Deoarece ori ai succes, ori mori fără să-ncerci
Ce alegi, o viață de idiot, și așa știi cum este
Că-ți găsești echilibrul doar ca-n altă poveste
Nu-ncerca să te scuzi pentru ce-ai realizat
Fii convins că orice-ai face nu vei fi apreciat
Dar cine sunt eu să vorbesc ca autoru?
Eu te tai ca toporu, io dispar ca poporu.

Uncle G:
Nu mai am dreptul, nici puterea să merg în față
Când eu mi-am fost singura speranță în viață
Dar cu timpul mor și eu, și dorința de a face ce-mi place
Mă cert cu mintea mea și o implor să îmi dea pace
Nu mai văd bine, mă uit în trecutul meu
Continui să fac păcate implorând scuze lui Dumnezeu
Mereu îmi e greu, dau dovezi că sunt solid
Trăiesc în color viața asta ce tot aruncă cu negativism
Scriu romanul vieții mele de roman nenorocit
Și e timpul să îmi schimb tonul că m-am răcit
M-am înrăit înzecit, un rărâit, aud un țipat scurt
Și vocea mea din cap mă obligă să ascult:
„De ce te jignești? Tot ce faci e-nspre bine
Să ai amintiri utile, să transformi nopțile-n zile”
„De ce continui să te victimizezi? Taci în p**a mea
Suportă în tăcere și lasă lumea să creadă ce vrea”
„Nimic nu e la infinit! Fii pozitiv
Mergi în față și îți vei găsi locul potrivit.”
„Știu că îți place, că vrei, lasă lumea să decidă
Dacă mori ce mai contează? Lasă lumea să te ucidă”