Ești frumoasă, dar te strică fața
Te strică ochii, nasul și mustața
Ești nasparlie rău.. rău rău.
Am întâlnit odată pe stradă o fată
Era-ntuneric.. întuneric
Avea și craci și țâțe și cur
Și aș vrea și eu o bucată din ele
Asta seară
Dar fata se întoarce cu fața..
Ești frumoasă, dar te strică fața
Te strică ochii, nasul și mustața
Ești nasparlie rău.. rău rău.
.. declarație.. de dragoste,
Fac acum pentru tine,
Chiar dacă m-ai surprins cu pantalonii-n vine,
Și cu mâna dreaptă ușor tremurândă,
Te caut, te găsesc, te surprind,
Pentru c-am stat la pândă
În final te cuceresc cu firea mea poetică
La noapte. rezolvăm. probleme de etică.
.. dar te strică fața
Te strică ochii, nasul și mustața
Ești nasparlie rău.. rău rău.
Am plecat aseară de-acasă cu cruciulița, apă sfințită
Și busuioc,
Am luat și o apă, o apă spirtoasă, usturoi
Și un președinte, de bloc.
Ești frumoasă, dar te strică fața
Te strică ochii, nasul și mustața
Ești nasparlie rău.. rău rău.
Ești frumoasă, dar te strică fața
Te strică ochii, nasul și mustața
Ești nasparlie rău.. rău rău
Sensul versurilor
Piesa descrie o atracție contradictorie față de o persoană, subliniind un conflict între frumusețe și trăsături fizice considerate neatrăgătoare. Naratorul oscilează între admirație și critică, folosind un limbaj umoristic și autoironic.