Bate vânt ușor ca pana,
Vă cânt patima lui Ana,
Că Anuța cât trăiește
Cântă și se veselește.
Ana mea, draga mea,
Mor după gurița ta!
Traiul când ți se urăște
Lasă totul și iubește,
De te doare-o boală grea
Cântă și nu te-ntrista.
Ana mea, draga mea,
Mor după gurița ta!
Ană, Ană, nume mândru,
Tu-mi știi dragostea și gândul,
Tu ești floare de bujor,
Nu te-oi uita până mor.
Ana mea, draga mea,
Mor după gurița ta,
Ana mea, draga mea,
Badea-ți rupe inima!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o dragoste profundă și nostalgică față de Ana. Versurile celebrează frumusețea și importanța ei, subliniind devotamentul și dorința de a o prețui mereu.