Noaptea La Veverite – Noaptea la Veverițe

– Costică, dormi? Dormi?
– … soacră-mea.
– Costică!
– Ce? E 5?
– Nu… e 2.
– Douăăă… mmmm.
– Costicăăă!
– Mmm… Ce?
– … Nimic… Am vrut să văd dacă dormi.
– Doorm…
– Eee… dormi, dormi… Vroiam să-ți spun ceva. Dar dacă dormi, dormi!
– Ce e? Spune-mi acuma!
– Nimic… mă gândeam că noi ne iubim foarte mult…
– Ihii.
– Avem noroc că ne avem unul pe altul!
– Mda…
– Am visat că nu eram măritată cu tine, eram măritată cu altcineva…
– Cu cine?
– Cu un șarpe.
– Când ai visat, că văd că de dormit, nu dormi!
– Eee, nu pot să dorm, că am dormit după masă!
– Și acu’ ce faci?
– Nimic! Stau și mă gândesc la noi doi.
– N-ai putea să te gândești numai la tine și să mă lași pe mine să dorm???
– Dormi, dormi, dormi, dormi liniștit!…
(sforăituri)
– Costicăăă!
– Iiiimmm??
– Nici nu știi ce plăcere am când te văd dormind așa liniștit, lângă mine.
– Atunci de ce nu taci, ca să ai o plăcere?
– Tu ai putea să dormi în paturi separate?
– Ntz… numai în unul.
– Nu glumi, că întreb serios! Tu într-un pat și eu într-un pat! Ai putea să dormi?
– Dacă m-ai lăsaaa…
– Eu n-aș putea! Să n-ai cu cine să schimbi o vorbă… când dormi…
– Sigur… Hai să dormim…
– Mai bine să citesc vreo două pagini… te deranjează?
(sforăituri)
– Costică!!!
– Aaa?
– Cartea asta am citit-o?
– Ihiii… ai citit-o.
– Alta n-am!
– N-ai citit-o!
– Cine-i mai mare, conte sau viconte?
– Mda.
– Da’ asta de ce vroia s-o omoare pe Milady?
– Dacă nu-l lasă să doarmă… E ceasul două, dragă.
– Cum mă să fie două? E trei!!!
– Trei?!?!?! Aaaaaaaauuuu…
– Ei, poți să dormi! N-ai grijă, te scol io la cinci.
– Ihiii.
– Costică, ți-a ieșit un fir alb!
– De-adineaori.
– Da’ eu te iubesc tot ca în prima zi!
– Ihiii.
– Tu mă iubești tot așa?
– Ihiii.
– Dacă cineva te-ar scula noaptea și te-ar pune să te duci noaptea undeva pentru mine, te-ai duce?
– Ihiii.
– Unde te-ai duce?
– Undeva… să dooorm…
– Hai dormi! Gata!
– Mersi.
(sforăituri)
– Costică! Costicăăă!
– Hapci hapci hapci.
– Nu te speria, eu sunt!
– Așa, așa, așa…
– Cum oare dorm caii în picioare?
– Ete dorm săracii!
– Barza doarme într-un picior. Tu ai putea?
– Eu nu pot nici culcat.
– Aaa… de ce nu iei ceva?
– Un rețevei.
– Am citit undeva că liliecii dorm 15 minute, bufnițele dorm 30 de minute și șopârlele 45 de minute.
– Toată lumea doarme, numai io nu pot să dorm.
– Da’ omu’ cât doarme?
– Depinde de nevastă.
– Eee… când e mic, omul doarme mai mult?
– Până se-nsoară…
– Costică?
– Ihiii… Ce mai vrei? Ce mai vrei? E trei noaptea!
– Cum să fie 3? E 4!
– Ooo… 4?! Aaa.
– Ei, hai dormi, dormi mai repede că acuși trebuie să te scoli.
– Ihiii…
– E adevărat că dacă ești prea obosit nu poți să dormi?
– Nu există!
– Eee… așa a scris unul în magazin.
– Mănâncă și el o pâine.
– Știi că Stelică a divorțat?
– TACI!
– Știi ce face acum?
– Doarme!
– Nuuu… E paznic de noapte la o fabrică de ceasuri deșteptătoare! Costică… Ce e aia pulpă de fructe?
– Ihiii?
– Pulpă de fructe?
– Mmm. Mere, pere…
– Doar atât?
– Prune, mere.
– Cu sâmburi?
– Sâmburii doorm!
– Din sâmburi de caise nu se face pulpă de fructe?
– Se face pe dracu’! Ce-i cu tine, femeie?
– Dacă nu pot să dorm, Costică!
– Hai dă-te jos din pat și fă-mi un ceai!
– Oooo… ce om fără suflet!
– Eu?
– Da. Mă scoli în puterea nopții să-ți fac de mâncare.
(se aude cocoșul)
– Iete al naibii cocoș cum scoală oamenii! Eu mâine îl tai!
– Mda, da’ io ce fac???!!!!