E sofisticată, e o pagubă de fată
E sofisticată nu vezi, nu vezi cum se îmbracă
E o pagubă de fată
Dar este sofisticată.
Iubesc o fată dar mă cam arde
Chiar dacă sunt minus 15 grade
Ea vrea mereu să arunc cu banu’
De parcă aș fi Columbeanu.
Vrea haine din mall, e fițoasă, bre
Nu vrea să se îmbrace de prin internet
Vrea la solar, auzi și tu
Și seara vrea la Bamboo.
E sofisticată
Nu vezi, nu vezi cum se îmbracă
E o pagubă de fată
Dar este sofisticată (X2).
Arată bine, n-am cum s-o las
Mai dă-mi inalte, că ea are bas
Mi-ar pune lesă ca la căței
M-ar face bisonul ei.
Când sta la cratiță ea simte că moare
Sta în saloane de înfrumusețare
Nu spală vase deloc nebuna
Că cică își strică manichiura.
E sofisticată
Nu vezi, nu vezi cum se îmbracă
E o pagubă de fată
Dar este sofisticată (X2).
Iubesc o fată dar mă cam arde
Chiar dacă sunt minus 15 grade
Ea vrea mereu să arunc cu banu’
De parcă aș fi Columbeanu.
Vrea haine din mall, e fițoasă, bre
Nu vrea să se îmbrace de prin internet
Vrea la solar, auzi și tu
Și seara vrea la Bamboo.
E sofisticată
Nu vezi, nu vezi cum se îmbracă
E o pagubă de fată
Dar este sofisticată (X2)
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație cu o femeie materialistă și preocupată de aparențe. Naratorul este conștient de costurile și eforturile necesare pentru a o satisface, dar pare amuzat și captivat de stilul ei de viață extravagant.