Îmi aduc aminte cum spuneai că orice-ar fi,
Viața fără mine n-ar avea culoare, ar fi gri.
Recunosc că-mi este greu, fără tine, of, ce greu îmi este,
Trebuie s-accept în suflet „final de poveste”.
Refren:
Numai minciuni, minciuni, minciuni peste minciuni,
Ele te-au făcut ca să faci promisiuni.
Numai minciuni, minciuni, tot minciuni peste minciuni,
Ele te-au făcut să-mi provoci amărăciuni!
Strofa 2:
Stau și mă întreb oare cât de naiv să fiu…
Îmi spuneau toți: „Nu-i de tine, las-o până nu e prea târziu!”
Peste-un an sau poate zece, răul din sufletul meu va trece,
Să ții minte ce-ai făcut, ce-ai avut și ce-ai pierdut!
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea și dezamăgirea provocate de minciunile și promisiunile false ale unei persoane dragi. Naratorul reflectă asupra naivității sale și anticipează vindecarea, dar și regretul viitor al celuilalt.
