Țigănia-i dușmănoasă
Că am bani și am casă.
Am mașină și am bani
Se oftică-ai mai dușmani.
Refren:
Am pistol și celular
Nu mi-e frică de dușmani
O dată supăra-m-aș
Bag dușmanii-n portbagaj.
Țigănie, țigănie
De ce îmi porți dușmănie?
Pentr-o casă și-o mașină
Nu mi-aud o vorbă bună.
Refren:
Am pistol și celular
Nu mi-e frică de dușmani
O dată supăra-m-aș
Bag dușmanii-n portbagaj.
Jur că nu contează banii
Când îmi cântă lăutarii.
Dau cămașa de pe mine
Să se simtă alții bine
Dau cămașa-mi dau și banii
Ca să vadă toți dușmanii.
Refren:
Nu mi-e frică de oricine
Că am pistolul cu mine
Nu mi-e frică de dușmani că-i bat
Și-i plătesc în bani
Sensul versurilor
Piesa exprimă o atitudine sfidătoare față de dușmani, bazată pe avere și pe capacitatea de a se proteja. Refrenul subliniază lipsa de frică și amenințările la adresa celor care îi poartă dușmănie, în timp ce strofele explorează motivele invidiei și generozitatea afișată față de alții.