Cineva aproape a ajuns..
Jhivago:
Ai grijă ce faci, ce spui
Unele vorbe s-au [?] după ce taci și spui
Sămânța unui din cei dragi și pui
În situația de a te lăsa să ajungi a nimănui
Și poate crezi că nu-i totul pierdut
Așa ca și tatăl care și-a crescut
Copilul în pumni o viață
Până când s-a trezit cu o mână în gât și i s-a spus în față
Că dacă îl mai atinge îi rupe gura
Prezentul își găsește în trecut măsură
Așa că orice pas în față costă, învață
Altfel o să-ți fie dor de fosta față
Când o să te privești în oglindă
Ești vinovat, dar speri că nimeni nu o să se prindă
Cauți soluții, paharul se tot umple dar
Nu-i nimeni cu care să stai la discuții
Cedează, e prea târziu, nu mai contează!
Refren x2 (Nimeni Altu’).
Te plângi că lumea nu te mai iubește, dar n-ai habar
Că tot ce ți se întâmplă acum e normal
Sunt doar simple consecințe, cei dragi dispar
Când ești avar, sentimente apar mai rar!
Nimeni Altu’:
Mai fine..
Spun acum că toate curvele din lume nu pot să-ți aline
Durerea ce-o porți în tine
Până și nopțile senine sau zilele pline
Dar sărim de gândul că va fi bine
Și banii n-o să te ajute cum nu mă pot ajuta nici pe mine
Ia aminte:
Păstrează aceste cuvinte sfinte
Privește înainte, dă toate-napoi
Și-apoi citește despre ciocoi
Sunt unii vechi și alții noi
Și-o să vezi că tu de aproape 2
Ani ai devenit exact unul dintre ciocoii noi
Tu nu mai ești ca noi, ești a lor acum
Ochii tăi sunt goi
Să mor prevăd c-o să mă-ntorc să mă răzbun pe toți ca un strigoi
Până și fratelui tău îi faci rău prin tot ce faci și ce spui
În curând o să-l faci pe Diavol să se teamă pentru slujba lui
Știu că n-ai cui să-i spui că ești defapt un om bun
Cum să te creadă acum copii tăi când i-ai lăsat desculți pe drum?
Din fum.. apar
Tu n-o să mă vezi niciodată clar
Pentru că tot tu ești cel care m-a făcut să dispar
Și cu un singur zar se poate întoarce roata
Dar e-n zadar să mai visezi când vezi c-asta ți-e soarta
Ți s-a închis poarta către pacea sufletească
Și moartea o să te găsească singur și trist acasă!
Refren x2 (Nimeni Altu’).
Te plângi că lumea nu te mai iubește, dar n-ai habar
Că tot ce ți se întâmplă acum e normal
Sunt doar simple consecințe, cei dragi dispar
Când ești avar, sentimente apar mai rar!
Și-acum, vă rog să mă lăsați să-mi termin, eu, până la ultima mea suflare, voi fi de partea celor asupriți!
Și-acum, ia-ți rămas bun de la ținuturile acestea, de care te desparți pentru totdeauna!
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre consecințele acțiunilor negative și despre cum lăcomia și alegerile greșite duc la pierderea celor dragi și la o viață solitară. Versurile explorează teme precum trădarea, regretul și impactul deciziilor asupra relațiilor personale.