Nimeni Altu’ – Transmisii în Distors

O să zic cam ce-am pe suflet..
Sufletul meu parc-ar fi talamus, uneori e sediul durerii
Câți dintre voi știu cum e să fii trist în mijlocul verii?
Să nu mai simți la fel gustul berii
Să fii sătul să plătești taxe care se opresc în Primăverii.
Să n-ai parte cu carte, să nu te vezi luni întregi cu propriul frate
Să fii sătul să dai același răspuns, nesigur poate
Să fii scârbit, să tot încerci să treci peste toate
Parcă nu se mai termină să te apese același sentiment de vină.
Știi cum e, că timpul nu se mai întoarce, bre
Rămân doar amintirile și tot ce las pe la SeRe
E Nimeni Altu’ pentru toți ai lui
Că dac-am ars un cui știi bine că n-am făcut rău nimănui.
Lumea nu se mai satură să facă rău
Știu cum e să te saturi să te ferești mereu de-aproapele tău
Când toți trag pentru ei – aleargă după lei, tu fă ce vrei
Că dacă n-ai făcut ce-ai vrut nu ești dintre oamenii mei.
[Refren]
Sunt doar transmisii în distors pentru mulți ce n-au avut un destin prea frumos
Cei care străbat același drum întunecos
E pentru cei care se zbat alături de mine jos
Și cu care împart același trecut glorios.
Sunt doar transmisii în distors pentru mulți ce n-au avut un destin prea frumos
Cei care străbat același drum întunecos
E pentru cei care se zbat alături de mine jos
Și cu care împart același trecut glorios.
Pentru cei ce mă salută dimineața când plecăm la muncă
Și odinioară beam la scară cât e noaptea de lungă
Pentru cei care-au trecut prin aceeași școală
Pentru toți bagabonții cu care am ars-o până târziu pe-afară.
Pentru artiști ce nu s-au vândut și n-au făcut compromisuri
Pentru toți cu care am f****t în gât casele de discuri
Pentru cei care și-au făcut singuri promisiuni
Sătui să tot fie supuși la aceleași presiuni.
Pentru oameni buni care au trecut numai prin rele
Pentru brigăzi considerate de presă rețele
Pentru fetele, vere, care-au rămas cu noi la belele
Pentru toți care-au simțit mereu problemele mele.
E-nc-o piesă dedicată, înc-o dată
Pentru toți cei care m-ascultă în căști atunci când merg pe stradă
Pentru cine se regăsește, pentru cel ce reușește
să mai găsească speranța și după ce plânge zâmbește.
[Refren]
Sunt doar transmisii în distors pentru mulți ce n-au avut un destin prea frumos
Cei care străbat același drum întunecos
E pentru cei care se zbat alături de mine jos
Și cu care împart același trecut glorios.
Sunt doar transmisii în distors pentru mulți ce n-au avut un destin prea frumos
Cei care străbat același drum întunecos
E pentru cei care se zbat alături de mine jos
Și cu care împart același trecut glorios.