Frunzuliță trei aluni,
Mi-a plecat badea de luni,
Mi-a lăsat dorul prin pruni
Și calul prin mărăcini.
Și iar verde sălcioară,
Mi-a plecat badea la moară,
Mi-a lăsat dorul din seară,
Șapte inimi se omoară.
Și iar verde de secară,
Pe unde-o fi badea astă seară,
Unde-o fi, un’ s-o culca,
Ce guriță-o săruta?
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund al unei femei al cărei iubit (badea) a plecat. Ea se întreabă unde este și cu cine este, fiind copleșită de sentimente de tristețe și singurătate.